Secretele unei Bătrâneți Fără Griji: Ghidul Psihiatrului pentru Protejarea Creierului

Medicul psihiatru Robert Klitzman, director de programe la Universitatea Columbia, oferă perspective valoroase despre cum putem distinge între demență și îmbătrânirea normală a creierului, precum și metodele prin care ne putem proteja de declinul cognitiv pe măsură ce înaintăm în vârstă. Mulți oameni se îngrijorează cu privire la posibilele deficiențe cognitive, deși adesea acestea sunt doar minore și se încadrează în limitele normale ale îmbătrânirii. Klitzman subliniază că, pe măsură ce corpurile noastre îmbătrânesc, creierul nostru trece, de asemenea, printr-un proces de îmbătrânire, care include o gamă largă de tulburări cognitive, de la momente de confuzie ocazională până la demența severă cauzată de boli precum Alzheimer sau accidente vasculare cerebrale.

Declinul cognitiv normal, asociat cu vârsta, începe în general în jurul vârstei de 40 de ani și cuprinde diferite procese mentale care se schimbă cu ritmuri diferite. Aceste modificări afectează, în principal, trei domenii ale cogniției: viteza de procesare, inteligența cristalizată și memoria. Klitzman explică faptul că viteza de procesare vizuală se referă la cât de repede putem procesa informațiile vizuale, cum ar fi literele și cifrele, iar viteza de procesare cognitivă arată timpul necesar pentru a gândi și a răspunde la informații. Inteligența cristalizată, pe de altă parte, include vocabularul și cunoștințele acumulate de-a lungul vieții prin educație și experiență, iar aceasta tinde să se îmbunătățească în timp. Memoria se referă la abilitatea de a ne aminti evenimente din trecut și de a învăța informații noi.

În cazul îmbătrânirii normale, inteligența cristalizată rămâne relativ intactă, dar viteza de procesare a informațiilor scade semnificativ, cu aproximativ 20% la vârsta de 40 de ani și cu până la 60% până la 80 de ani. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, memoria tinde să se diminueze. Klitzman observă că, deși aproximativ 40% dintre persoanele de peste 65 de ani pot experimenta o ușoară tulburare de memorie asociată cu vârsta, majoritatea nu dezvoltă demență. Este normal să dureze mai mult pentru a recupera anumite cuvinte sau să uităm numele cuiva, dar recunoașterea acestuia rămâne intactă. Uitarea ocazională a unui cuvânt este parte a procesului normal de îmbătrânire și nu interferează cu capacitatea de a funcționa în viața cotidiană. Klitzman subliniază că raționarea, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor rămân abilități esențiale care nu sunt afectate semnificativ.

În ceea ce privește pierderile de memorie, acestea pot indica o deficiență cognitivă ușoară (MCI), considerată un stadiu de tranziție între îmbătrânirea cognitivă normală și demență. Se estimează că între 16% și 20% dintre americanii cu vârsta de peste 60 de ani prezintă o astfel de deficiență cognitivă, iar 10% până la 20% dintre persoanele cu MCI evoluează către demență în fiecare an.

Pentru a ne proteja împotriva declinului cognitiv, Klitzman recomandă o serie de măsuri proactive. Exercițiile fizice și mișcarea sunt esențiale, iar activitățile care cresc ritmul cardiac, cum ar fi alergarea, mersul cu bicicleta sau plimbările rapide, contribuie la sănătatea creierului. De asemenea, întărirea mușchilor prin ridicarea de greutăți joacă un rol important. Tratarea problemelor medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială sau colesterolul ridicat, prin controale medicale regulate este vitală pentru menținerea unei sănătăți optime.

Educația, atât în perioada timpurie, cât și pe parcursul vieții, poate ajuta la prevenirea derapajelor cognitive. Stabilirea unor obiective și păstrarea unui simț al scopului, fie că acesta provine din religie, spiritualitate sau credințe personale, poate contribui, de asemenea, la o bătrânețe sănătoasă. Interacțiunea socială, prin activități precum cluburile de lectură sau organizațiile religioase, ajută la reducerea declinului memoriei și gândirii. Klitzman subliniază și importanța sănătății mintale, observând că depresia poate agrava problemele cognitive, iar tratamentul pentru astfel de afecțiuni este benefic. În plus, evitarea consumului de alcool și a drogurilor recreative este esențială, deoarece acestea pot afecta negativ gândirea și funcția cognitivă.

Robert Klitzman, recunoscut ca un expert în domeniu, este și autorul cărții „Doctor, Will You Pray for Me?: Medicine, Chaplains and Healing the Whole Person”, în care explorează intersecția dintre medicină și spiritualitate.